Ismael, spre înălțimi (vol. II)

30,00 lei

Format: 20,5 x 13,5 cm

Număr de pagini: 360

Descriere

Povestea tânărului Ismael continuă în acest al doilea volum. Onestitatea, setea de cunoaștere şi perseverenţa în a munci din greu, l-au diferenţiat pe Ismael de ceilalţi băieți. În ciuda originii sale, puse la îndoială, el devine un tânăr onorabil care luptă pentru a proteja numele mamei sale, dar şi drepturile celor nevoiaşi.

Romanul Ismael împleteşte misterul, romantismul şi acţiunea dând naştere unei poveşti despre creștere şi maturizare. El inspiră şi încurajează într-un mod special tinerii, dar şi adulţii, care vor să înţeleagă adevăratele valori ce ne îmbogăţesc viața.

Acest roman face parte dintr-o serie de patru volume.


 

Capitolul XXXII

La mormântul mamei sale

El vede piatra singuratică,

Albă precum giulgiul;

Ca un văl atârnă asupra ei

Norul jos, moleșit.

Este bine că îngerii albi

Ce au dus-o în paradis,

Au alungat-o din viața aceasta

Plină de dureri. 

Altfel, așa cum stă el aici,

Și îi declară iubirea,

Ea și-ar părăsi pentru povara lui

Gloria de sus.

E.H. Whitier

 

Amețit, slăbit, respirând cu greutate după șocul suferit, Ismael se furişă din camerele vesele și luminate, căutând întunericul și răcoarea nopții de afară.

El se sprijini de bătrânul ulm, unde își șterse broboanele de sudoare de pe frunte.mețit, slăbit, respirând cu greutate după șocul suferit, Ismael se furişă din camerele vesele și luminate, căutând întunericul și răcoarea nopții de afară.

– Nu este adevărat, zise el. Știu că nu e adevărat! Walter a zis că e o minciună. Mi-aș pune sufletul chezaș că așa e. Mama mea dragă este un înger în ceruri, sunt sigur de asta. Am văzut-o în visele mele încă de când mă știu. Dar totuși… totuși de ce toți s-au dat în spate și s-au ferit de mine? Până și ea… până și Claudia Merlin s-a ferit de lângă mine de parcă aș fi fost ceva murdar și contagios, când Alfred mi-a spus cuvântul acela. Dacă ei știau că e o minciună, de ce s-au dat într-o parte? S-ar fi ferit ea așa de parcă aș fi avut ciumă? Oh, nu! Oh, nu! Iar mătușa Hannah de ce se poartă atât de straniu când o întreb despre părinții mei? Iar dacă o întreb ceva despre tatăl meu, îmi răspunde cu o palmă. Dacă o întreb despre mama mea, ea îmi spune că a fost o sfântă pe pământ și că acum e un înger în ceruri. Dar nu asta vreau să aud, asta știu deja. Întotdeauna am știut aceasta despre draga mea mamă. Dar nu mă mai mulțumește acest lucru, trebuie să am dovezi. În seara aceasta, da, în seara aceasta, mătușa Hannah, înainte să doarmă, îmi va spune tot ce știe despre mama mea, un înger, și despre tatăl meu necunoscut.

După ce îşi recăpătă puterile zdravăn zdruncinate, Ismael părăsi conacul Brudenell și se porni pe cărarea îngustă ce cobora de pe deal și dădea spre colibă.

Hannah era singură, bucurându-se de ceașca ei solitară de ceai, când Ismael deschise ușa și intră.

– Cum, flăcău, te-ai întors atât de devreme? Nu credeam că balul se va încheia mai repede de orele douăsprezece – unu și nu e decât zece acum. Dar cred că s-a terminat mai repede pentru că era un bal organizat pentru elevi. Ai primit vreun premiu? Câte ai primit? întrebă Hannah, turuind întrebare după întrebare, fără să mai aștepte vreun răspuns, așa cum îi era obiceiul.

Ismael trase un scaun lângă masă și se scufundă în el.

– Ești obosit, micuțule, și nici nu-i de mirare! Îndrăznesc să spun că după toate bunătățile de la bal, o ceașcă de ceai nu-ţi va face rău, zise Hannah, turnând o ceașcă și înmânând-o lui Ismael.

Acesta o luă trudit și se așeză alături.

– Acum spune-mi despre premii, continuă ea.

– Am luat premiul întâi la beletristică, mătușă: o carte, „Istoria Literaturii”, de Hallam. Am fost primul la limbi moderne, premiul fiind o carte de-a lui Irving, „Viața lui Washington” – două cărți foarte valoroase, mătușă Hannah, care vor fi comorile acestei vieți.

– De ce oftezi atât de amar, băiatul meu? Ești aşa de obosit? Unul care știe cât de mult iubești cărțile, ar fi sigur că aceste opere te-ar fi înviorat. Unde sunt? Lasă-mă să le văd.

– Le-am lăsat la școală, mătușă Hannah. Voi merge și le voi aduce mâine.

– Dar oftatul acela! Ce e cu tine, copile? Devii trândav? Cine a luat medalia de aur?

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Numai clienți autentificați care au cumpărat acest produs pot scrie o recenzie.