Tufisul de spini

12,00 lei

Format: 20,5 x 13,5 cm

Număr de pagini: 60

341 în stoc

Descriere

Plecând de la o întâmplare adevărată, este povestea unui băieţel care ar fi făcut orice să afle ce este dincolo de un desiş de spini. Atras în cursă de propria-i curiozitate, avea să afle că anumite limite sunt necesare şi fac parte din planul lui Dumnezeu pentru vieţile noastre.

Această istorioară a fost publicată în Anglia şi apare ca fiind lucrarea unui scriitor credincios din secolul optsprezece. Tânărul care a scris textul a murit înainte de a-şi termina mărturia. Până la găsirea acestor remarcabile scrieri, editorul apare ca unul care a cunoscut îndeaproape evenimentele ce s-au petrecut. Această povestire este ca o oglindă care reflectă atât de bine natura umană încă din frăgezia copilăriei şi insuflă o speranţă de care cei neexperimentaţi ar putea beneficia. Nu mă îndoiesc că Dumnezeu va folosi această poveste pentru a scăpa unele suflete de multe dureri sufleteşti. Ceea ce veţi citi vă va aduce mai multă lumină asupra înţelesului Scripturii, în special asupra a ceea ce a scris profetul Osea: „De aceea, iată, iţi voi îngrădi calea cu spini…” Ce face această poveste unică şi memorabilă este că majoritatea evenimentelor pe care le vei citi aparţin vieţii de zi cu zi, bazate pe întâmplări şi fapte adevărate. Când vei începe să citeşti „Tufişul de spini”, adu-ţi aminte, te rog, de Cuvântul etern al lui Dumnezeu. Cerul şi pământul vor trece, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu va trece niciodată. Este un adevăr fundamental faptul că omul nu va trăi doar cu pâine, ci cu orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.

Această carte vorbeşte în mod practic şi pe înţelesul tuturor despre unul din principiile lui Dumnezeu: trasarea graniţelor dintre bine şi rău, dintre ce este permis şi ce este interzis, ceea ce ajută şi ceea ce dăunează. Cel mai probabil, fiecare dintre noi am avut deja cel puţin o experienţă de acest gen. Conduşi de pofta păcătoasă din noi, avem mereu tendinţa de a forţa trecerea peste limita trasată de Dumnezeu. Tufişul de spini, necazul, boala, nevoia, unii oameni, toate au un scop bine definit în viaţa noastră; totul face parte din planul lui Dumnezeu de a ne proteja de urmările dezastruoase ale neascultării – primul spin. Dacă pe cărarea vieţii tale Dumnezeu ţi-a lăsat şi ţie un tufiş de spini, crede că el este spre binele tău! Mergi înainte şi concentrează-te asupra Lui! Regăseşte-te în această carte…”  George Cheia

Gardul de spini

           „Numele meu este John Carol. M-am născut nu departe de oraşul Carlisle, într-o căsuţă situată în partea de sud a unui ţinut împădurit. Tatăl meu era de ocupaţie grădinar şi lucra pentru mai multe familii ale unor domni din vecinătate; a fost totodată şi îngrijitorul parohiei – un om mult iubit prin părţile locului, fiind înzestrat cu o minte la fel de fermecătoare ca şi florile pe care a fost angajat să le cultive; a fost, şi eu nu am nici un dubiu, alesul lui Dumnezeu, preţios în ochii Lui şi capabil prin puterea Duhului Sfânt să biruie, într-o mare măsură, natura lui umană şi să caute onestitatea, dreptatea, lucrurile frumoase şi bune. Casa noastră era una veche şi atât de joasă încât acoperişul de paie în partea din spate a ei era mai jos decât băncuţa pe care o aveam acolo. În faţa casei era un trunchi de copac cioplit de o parte şi de alta, astfel încât acum era câte o bancă de fiecare parte şi ceva spaţiu la mijloc, suficient de mare cât să încapă roata de tors a mamei. Căsuţa era situată într-o grădină largă unde, în afară de toate felurile de legume, era o viţă de vie care se întindea până peste poartă şi două rânduri cu flori de fiecare parte a îngustei cărări care conducea spre ieşirea din grădină. Acolo erau ghiocei şi şofrani, gălbenele, narcise galbene, trandafiri, panseluţe şi violete. În această dulce retragere, sub îngrijirea unor părinţi săraci, dar pioşi, am crescut eu. Părinţii mei şi-au împlinit datoria faţă de mine într-o manieră exemplară. Primul eveniment al vieţii mele care m-a impresionat a fost naşterea surorii mele, când eu aveam cinci ani: era într-o duminică de iunie. Mă jucam în grădină când tatăl meu, îmbrăcat în hainele lui cele mai bune, a venit zâmbind, aducând ceva împăturit cu grijă în mantaua roşie a mamei şi aşezându-se jos, a dat la o parte mantaua, arătându-mi-o pe noua mea soră. Îmi amintesc cum îi sărutam mânuţele fragile; şi din acel moment mica mea soră a devenit obiectul fraged al dragostei şi afecţiunii mele; am început să mă gândesc la fericitul moment când voi putea s-o iau şi pe ea la picnicurile de duminică, lângă castelul din Hemlock Forest…”

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Numai clienții autentificați care au cumpărat acest produs pot lăsa o recenzie.