Jessica (vol. 1) – Prima rugaciune

6,00 lei

Format: 20,8 x 14,7 cm

Număr de pagini: 48

Descriere

Această povestire emoţionantă face parte din istoria unor lumi apuse, dar în acelaşi timp este realitatea cutremurătoare de astăzi. Copii desculţi şi flămânzi, cu sufletele zdrenţuite de nepăsarea şi indiferenţa noastră, sunt de fapt nestematele lui Dumnezeu, ce ar putea fi şlefuite şi modelate cu dragoste şi bunătate. De multe ori, pentru că lipseşte Jessica din bisericile contemporane, apostazia şi formalismul domină frumuseţea şi puritatea închinării.

           Este povestea unei fetiţe desculţe şi sărmane, o poveste pe care veţi vrea să o citiţi iarăşi şi iarăşi copiilor, oferindu-le o perspectivă nouă în ce priveşte mila şi compasiunea.

DUGHEANA DE CAFEA

„Cu mult timp în urmă, sub unul dintre podurile de cale ferată care traversează străzile întortocheate ale Londrei, într-un colţ retras, departe de zgomotul şi agitaţia oraşului, se afla o mică dugheană de cafea alcătuită doar dintr-o tejghea pe care erau înşirate căni de cafea şi două ibrice mari aşezate fiecare deasupra unui foc jucăuş de cărbuni, menit să ţină cafeaua fierbinte în timpul orelor de dimineaţă, când mulţimi de oameni se îndreptau spre locurile lor de muncă. Dugheana era deschisă doar dimineaţa de la ora cinci până la opt şi un sfert. Muncitorii iubeau mica dugheană de cafea şi, în scurt timp, deveni un loc căutat pentru că era un adăpost pe vreme de ploaie şi liniştea ei îi mângâia pe cei sătui de viaţa obositoare a oraşului. Chiar şi chipul proprietarului părea că împrumutase ceva din tăcerea şi gravitatea locurilor. Nu vorbea decât rareori şi nu-l interesa decât să-şi servească neîntârziat clienţii grăbiţi, fără a se amesteca în discuţiile lor. Dădea impresia că îi pasă prea puţin de ceea ce îl înconjoară. Uneori se comporta de parcă era doar el singur cu cafelele lui. Era un om subţire, cu o statură înaltă, iar după chipul brăzdat de riduri părea îndeajuns de înaintat în vârstă. Se purta ciudat; avea o fire distantă şi rece, iar inima lui se arăta ca de piatră, ca şi cum nimic nu ar mai fi putut-o înduioşa. Nimeni nu-i ştia numele şi nici unde locuia, poate numai poliţistul care trecea din jumătate în jumătate de ceas prin faţa dughenei şi-l saluta, dând din cap prietenos. Prea puţini erau cei care se întrebau de soarta lui şi, chiar dacă ar fi făcut-o, nu ar fi putut afla altceva decât că în fiecare zi, înainte de ora opt şi un sfert îşi ducea taraba şi ibricele într-un magazin apropiat, unde îşi ţinea tot mobilierul şi cele necesare muncii sale. După ce încuia uşa prăvăliei învecinate, omul pleca grăbit, aruncându-şi din vreme-n vreme privirea cercetătoare în urmă, nedorind parcă să fie observat până când nu se va fi pierdut în mulţime. Nimeni nu a avut vreodată curiozitatea de a-l urmări până la locuinţa lui ca să afle ce mai făcea pentru a-şi câştiga existenţa. De altfel, clienţii care îi înconjurau în fiecare dimineaţă dugheana se mulţumeau cu cafeaua fierbinte ce le dezmorţea trupurile în timpul friguros al dimineţii. De aceea, muncitorii nu se zgârceau să-i plătească şi chiar să-i dea bacşiş pentru cafeaua proaspătă pe care o găseau la el. Nici unul însă dintre aceşti muşterii obişnuiţi ai tejghelei nu s-a căznit vreodată să treacă de înfăţişarea tăcută a cafegiului şi să descopere ce se ascundea în adâncul inimii lui…”

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adauga o recenzie pentru “Jessica (vol. 1) – Prima rugaciune”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *