Ovidiu’s Blog

Au trecut deja două zile de la concertul trupei Decean, care a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava. Pot spune că un vis s-a împlinit vineri seara, chiar două, dacă mă gândesc bine. De mult timp aşteptam un nou album al trupei Decean. Acest nou album, “Locul Sfânt”, a răsplătit din plin aşteptările mele. Cred că mulţi au aşteptat lansarea unui astfel de album de muzică creştină contemporană.

Faptul că melodiile au fost scrise în limba română, şi că albumul conţine doar o melodie tradusă din engleză, este o mare realizare. După luni de muncă, rugăciuni, momente de dezamăgire şi de bucurii, lansarea albumului “Locul Sfânt” le-a adus o mare bucurie atât membrilor trupei Decean şi tuturor celor care îi ascultă.De mult timp aşteptam un concert al trupei Decean la Suceava. Totuşi, în momentul când am auzit că pe data de 23 noiembrie vor avea concertul, mi-a fost greu să cred. Mi-a plăcut foarte mult concertul. Melodiile de pe noul album le-au mers la inimă celor din public. Membrii trupei au cântat cu inimă şi au dat tot ce au avut mai bun pentru a aduce slavă lui Dumnezeu.Cred că mesajul pe care Nick l-a transmis din Cuvântul lui Dumnezeu a avut impact asupra ascultătorilor. Ce as putea să mai adaug? Cred unul din versurile lor ar putea exprima ce a determinat în inima mea concertul de vineri:

“Mâini către cer azi eu ridic

Şi mă predau Ţie, Doamne

Cu vocea mea Îţi cânt mereu

Doar Tu eşti Domnul meu!”

Marţi a aut loc în cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava simpozionul “Despre oameni, devenire şi succes“, oragnizat de asociaţia de tineret Jean Jacques Rousseau. S-a discutat mult despre ce înseamnă, sau ce ar trebui sa fie succesul. Pentru unii, succesul înseamnă să se realizeze pe plan profesional. Pentru alţii, succesul înseamnă să reuşească în tot ceea ce îşi propun, sau sa reuşească să-i facă pe cei din jurul lor să-i iubească. Mie mi se par de succes acei oameni cărora le este greu sa ma refuze când le cer un serviciu, aceia care îşi găsesc oricând un minut să mă asculte şi să mă înţeleagă. Cred că un om de succes ştie foarte bine ce îşi doreşte cel mai mult, ştie darul cu care a fost înzestrat şi îşi foloseşte toate forţele şi resursele spre a-l folosi cu cât mai mult succes. Ca şi creştin, ai succes atunci când gândeşti şi acţionezi ca Dumnezeu însuşi, când Duhul lui Dumnezeu este stăpânul minţii. Gandurile lui Dumnezeu sunt atât de departe de gândurile oamenilor… O comunitate creştina are succes atunci când reuşesc să se competeze atât de bine unul pe altul încât să formeze un întreg.Am trecut în seara asta prin centrul oraşului unde cânta trupa Voltaj. E o formaţie care îmi place din anumite puncte de vedere. Sunt nişte baieţi care muncesc foarte mult la piesele lor. În plus, cântă live pe scenă. Dar totuşi, chiar dacă stilul de muzică al lor şi al unor formaţii creştine seamănă foarte mult, nu sunt doar versurile cele care fac diferenţa. E vorba de atitudinea cu care se cântă, e vorba de scopul pentru care se cântă, e vorba de publicul căreia i se adresează muzica. Creştinul cântă despre Dumnezeu, îi cântă lui Dumnezeu, atrag atenţia asupra lui Dumnezeu, îi îndeamnă pe oameni la apropiere, la o relaţie mai strânsă cu Dumnezeu. În schimb, cântareţii nepocăiţi cântă pentru plăcerea lor, pentru plăcerea celor care îi ascultă. Îndeamnă la distracţie, uneori la a-şi face fiecare de cap. Aceşti cîtăreţi atrag atenţia asupra lor, cântă pentru faimă şi pentru celelalte beneficii pe care le aduce muzică. Poate că am fost prea dur, sau am interpretat totul prea simplist. Am scris sub acest impuls de moment. Pueţi să spuneţi ce vreţi. Eu pentru Dumnezeu vreau să cânt, pe cei care îi cântă lui Dumnezeu vreau să îi ascult. Vreau să gândesc aşa ca Dumnezeu, dacă se poate să mă comport aşa cum El doreşte. Sunt sigur că El îmi va garanta succesul!

Gândeşte-te că ai fi în locul lui Dumnezeu. Priveşti dimineaţa spre pământ şi vezi oamenii alergând spre şcoală sau spre locul de muncă. Nici nu le trece prin minte ideea de Dumnezeu, nici nu se gândesc la faptul că cineva veghează asupra lor şi vrea să le vină în ajutor. Nu-i aşa că te-ai simţi ignorat(ă), trădat(ă)? Dar dacă, deodată, dintr-un autobuz, gândul cuiva s-ar îndrepta spre tine – este o mamă, care în drumul ei spre serviciu se roagă pentru fiul ei rămas acasă bolnav -
nu-i aşa că i-ai da un răspuns? Nu-i aşa că te-ai îngriji de fiul ei care suferă?

Nu fi ca cei mulţi, fii diferit mâine. Întâmpină-L pe Dumnezeu cu un “Bună dimineaţa!” din toată inima. Mâine la amiază, gândeşte-te la Dumnezeu. Cântă-i una din melodiile tale preferate. Mâine seară, roagă-te pentru un prieten drag. Poate că vor fi şi alţii care vor face aceleaşi lucruri. Poate că în felul acesta, privită de sus, lumea va arăta altfel!

Cred că am să scriu ceva mai mult de data asta. Mă intrigă un lucru, şi anume ca la unii îndragostiţi, logica şi raţiunea sunt serios zdruncinate, iar concepţia despre sine şi despre persoana iubită sunt cam deformate. Să fiu mai explicit. Cum se poate comporta un baiat cu prietena lui – hai sa zicem chiar cu logodnica lui – ca şi cum aceasta i-ar aparţine? Nu e cum

spune Gheorghidiu în “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” că îndrăgostiţii au drept de viaţa şi de moarte unul asupra altuia. Nu e nici pe departe adevărat. În primul rând cealaltă persoană aparţine lui Dumnezeu, care a creat-o, a păzit-o şi a fortmat-o de-a lungul timpului. În al doilea rând, acea persoană a fost crescută de părinţii sau tutorii ei. Nu se cuvine într-o relaţie nici cea mai mică lipsă de respect. Dacă nu ai de gând să iubeşti, uită şi mergi mai departe. Dar nu considera ca fiind al tău ceva ce-ţi este scos în cale la un moment dat. Da, da, ştiu că sentimentele sunt la început atât de puternice încât fiecare promite luna de pe cer şi este în stare să meargă chiar pâna la capătul lumii pentru partenerul său. Dar ce te faci dacă dintr-o dată atracţia, acel sentiment dispare? Mai poţi oare iubi dezinteresat, lăsând de la tine? Poate că e nevoie de o părticică din dragostea lui Dumnezeu. El m-a iubit pe când eu nu-L iubeam. E foarte frumoasă melodia “Ce-ai găsit, Doamne, la mine”, însă vei fi în stare să găseşti ceva atât de preţios, atât de frumos în celălalt, încât să vrei să-ţi dai chiar viaţa? E uşor de găsit ceva rău la celălalt, dar un lucru bun şi o apreciere sinceră, din inimă sunt greu de oferit. Este nevoie de un caracter nobil pentru aşa ceva. Un bărbat a fost rugat de soţia lui să nominalizeze şapte lucruri pe care ar vrea să le schimbe la ea. Pentru că erau căsătoriţi de ceva timp, el gândi că ar putea spune chiar zeci de astfel de lucruri, dar nu făcu acest lucru. Îi ceru soţiei lui răgaz până a doua zi dimineaţă pentru a-i da un răspuns. Dar a doua zi dimineaţa, în loc să aducă în faţa soţiei lista cu cele şapte lucruri pe care ar vrea să le schimbe la ea, a trimis pe cineva cu un buchet de şapte trandafiri şi un pliculeţ cu un mesaj:

“Nu pot să enumăr şapte lucruri pe care aş dori să le scimbi pentru că te iubesc aşa cum eşti!”

Azi e o zi foarte friguroasă… Mai ales ca unii oameni pe care i-am întâlnit au fost cel puţin la fel de reci. Nu poţi sti de câte ori te vei mai întâlni cu ei în viaţă, aşa că, străduieşte-te să arăţi cât mai multă căldură. Dragostea poate topi chiar şi un iceberg! Să fiţi iubiţi!