Descriere
„Şi tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.” Acestea sunt cuvintele apostolului Pavel (Romani 15:4). Istoria Vechiului Testament nu a fost scrisă doar pentru ca noi să cunoaştem, ci ca să învăţăm din experienţa celor care au trăit înainte, lecţii care ne vor influenţa într-un mod vital viaţa de zi cu zi şi vor rândui progresul umblării noastre spirituale. Marea nevoie a acestei vremi nu este de mai multă cunoaştere, teologică sau istorică, ci ca acea cunoaştere pe care o avem să fie legată în mod practic de viaţă.
Scopul acestei cărţi este de a stabili, pe cât posibil, care sunt implicaţiile pentru noi, în circumstanţele acestui secol târziu al XX-lea, a ceea ce a făcut Dumnezeu în ultimii 2000 de ani. Dacă suntem de acord că putem învăţa ceva în mod legitim din experienţa spirituală a altora, cu siguranţă vom avea multe de învăţat din triumfurile şi înfrângerile din trecut.
Este prerogativa cititorului să judece dacă sunt sau nu justificate concluziile trase în următoarele pagini. Unii s-ar putea să dezaprobe deducţiile scriitorului, şi să dezaprobe cu fermitate, dar cartea aceasta îşi va fi atins scopul dacă stimulează o gândire onestă asupra unui subiect atât de important şi dacă încurajează dorinţa de a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi de a asculta ceea ce are Dumnezeu de spus prin paginile istoriei.
Căutând să trasez cursul mişcării spirituale a Bisericii, este evident că, pe raza limitată a lucrării de faţă, e posibil să prezint doar o selecţie a căilor în care Duhul lui Dumnezeu a căutat să-Şi îndeplinească scopurile de-a lungul veacurilor. Nădăjduiesc, totuşi, că această scurtă privire de ansamblu va reprezenta o indicaţie suficientă a principiilor divine care sunt la fel de importante astăzi cum erau şi în vremea prunciei Bisericii.
Istoria bisericii este o relatare a reacţiei omului la Cuvântul lui Dumnezeu. Prezintă atât rezultatul ascultării, cât şi al neascultării. Rugăciunea scriitorului este ca, mai presus de toate celelalte, această carte să fie mijlocul prin care unii să intre într-o umblare a ascultării mai intime de Cuvântul Viu şi Etern.
Istoria lucrării Duhului lui Dumnezeu nu este istoria niciunei organizaţii şi ceea ce trece de obicei cu numele de „Istoria Bisericii” este parcă prea adesea o poveste deprimantă a unor certuri fanatice şi a unor uneltiri egoiste. Cu toate acestea, istoria celor două, mişcarea spirituală şi instituţia pământească, sunt uneori atât de strâns îmbinate încât este imposibil să o relatezi pe una fără să faci referire la cealaltă.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.